Psihologia politică şi apărarea socială (XII)

dr. Gustave Le Bon
Desigur, nu avem inteţia de a face aici procesul raţiunii în sine, ci a celor care au intenţia de a o folosi pentru a modifica fenomenele sociale, făra să ştie cel puţin ce reacţii se vor ivi în urma folosirii acesteia, în exces. Este adevărat că ştiinţa şi toate formele de cunoaştere se bazează în totalitate pe raţiune şi pe raţionamentele ce decurg din fenomenul social de analiză. Totuşi, pe de altă parte, este adevărat că oamenii se guvernează cu ajutorul sentimentelor şi a credinţelor, tot prin recurgerea la ele făurindu-se istoria societăţii.
Capitolul III Metode de studiere ale psihologiei politice
În domeniul psihologiei politice, ca de altfel şi în domeniul celorlalte ştiinţe, în primul rând faptele şi apoi interpretarea lor sunt cele ce permit să fie identificate legile ce stau la baza felului în care acţionează psihologia politică asupra societăţii umane.
În politică, observarea faptelor este mult mai uşor de realizat, decât interpretarea lor, cu alte cuvinte, este mai uşor de a determina cauzele lor şi de a preveni consecinţele pe care le provoacă. Armata noastră a fost învinsă în 1870. Este un fapt cunoscut de către fiecare francez. Dar, de ce a fost ea învinsă? La ce reforme ar trebui supusă armata pentru a se feri de o nouă înfrângere? Sub acest aspect, dificultăţile de a găsi soluţii se acumulează foarte mult, iar explicaţii diferă considerabil, de la analist, la analist. Pentru a te convinge că aşa stau lucrurile, este de ajuns să se examineze teoriile aflate în contradicţie, aspect scos în evidenţă de seria de reglementări militare, impuse timp de douăzeci de ani sau pur şi simplu să se studieze scrierile specialiştilor, referitoare la reformarea armatei. Dacă, pe de altă parte, interpretarea fenomemelor sociale este destul de uşoară, totuşi trebuie să cădem cu toţii de acord, că în realitate, nu le putem stăpâni şi controla în totalitate.
În concluzie, chiar dacă fenomenele politice, făcând parte din viaţa de zi cu zi, sunt uşor de observat, determinarea cauzelor ce le produc, dimpotrivă, este dificil de înţeles şi de prevenit. Această determinare a cauzelor este cu atât mai dificilă, cu cât părţile componente ale manifestării unui eveniment, de care devenim conştienţi, sunt în realitate fragment ale manifestării acelui fenomen, pe care le percepem separat, ceea ce nu ne ajută să înţelegem fenomenul respectiv, în totalitatea sa, pentru că, pe moment, suntem implicaţi, sub diferite forme, doar în înţelegerea părţilor separate ce formează totalitatea fenomenului social căruia îi suntem contemporani.
Într-un astfel de studiu al părţilor, simpla intenţie de a înţelege fenomenul social, în totalitatea sa, nu este de ajuns. Drept urmare, metodele riguroase sunt mai mult decât necesare. Acestea sunt asemănătoare cu cele folosite, mai ales, în domeniul ştiinţelor şi al istorie naturale.
Psihologul trebuie să opereze asemenea naturalistului care, punând în evidenţă printr-o analiză atentă realităţile ascunse sub înşelătoare aparenţe, reuneşte împreună fenomene ce au aspect diferit. Folosind această metodă, naturalistul reuşeşte să clasifice balena în grupul mamiferelor, chiar dacă aspectul înşelător al aparenţei acesteia, te determină s-o consideri un peşte.
Tradus din franceză spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali, de către Mircea COTÂRŢĂ