RĂSPUNDEREA PRODUCĂTORILOR

Răspunderea producătorului pentru produsele cu defect a apărut ca răspuns la necesitatea crescândă a asigurării protecţiei consumatorilor faţă de produsele care le-ar putea pune în pericol viaţă, sănătatea, integritatea corporală, bunurile şi interesele lor legitime, aceasta fiind instituţita printr-o serie de acte normative, atât la nivel european, cât şi naţional. Protecţia consumatorilor a devenit astfel o adevarată ramură a dreptului, instituţie complexă, cuprinzând norme de drept civil, comercial, administrativ, penal etc. Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte transpune în dreptul român Directiva nr. 85/374/CEE din 25 iulie 1985 privind răspunderea producătorului, modificată şi completată prin Directiva nr. 1.999/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 240/2004, cel în sarcina căruia cade răspunderea este producătorul. în sensul prevederilor din această Lege, producătorul este: fabricantul produsului finit al unei materii prime sau părţi componente ale produsului; orice persoană care se prezintă ca producător, prin faptul că îşi înscrie pe produs numele, marca sau alt semn distinctiv; orice altă persoană, care importă un produs în România în vederea vânzării, închirierii, cumpărării sau altei forme de înstrăinare în cadrul activităţii proprii de comercializare în cadrul societăţii, este considerată producător al acestuia şi răspunde în aceeaşi măsură ca şi producătorul; orice altă persoană, care importă un produs din în vederea vânzării, închirierii, UE cumpărării sau altei forme de înstrăinare în cadrul activităţii proprii de comercializare în cadrul societăţii, este considerată producator al acestuia şi răspunde în aceeaşi măsură ca şi producătorul; dacă producătorul unui produs nu poate fi identificat, fiecare furnizor al produsului respectiv va fi tratat drept producător, dacă el nu comunică consumatorului prejudiciat, într-un interval de timp rezonabil, datele de identificare a producătorului sau a persoanei care i-a furnizat produsul; această dispoziţie este valabilă şi pentru un produs importat, în cazul în care produsul nu indică identitatea importatorului, chiar dacă este precizat numele producătorului.
Beneficiază de dreptul la reparaţia integrală a pagubei cauzate de producător consumatorul, adică orice persoană care a dobândit produsul cu defecte, precum şi oricare altă persoană care a suferit vreun prejudiciu cauzat de produsul respectiv.
Art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 240/2004 defineşte produsele pentru care operează răspunderea ca fiind orice bunuri mobile, chiar şi cele încorporate în alte bunuri mobile ori imobile (prin destinaţie, dar mobile prin natura lor). Aria de cuprindere este foarte largă, incluzând şi bunuri precum energia electrică, medicamentele, elemente sau produse ale corpului uman, fiind excluse aşadar serviciile şi persoanele. Indiferent de natura bunului, este de reţinut că obligaţia de răspundere există numai în sarcina profesioniştilor care, în desfăşurarea unei activităţi cu scop lucrativ, pun în circulaţie astfel de produse.
Legea nr. 240/2004 defineşte produsul cu defect în art. 2 alin. 1 lit. d ca fiind produsul care nu conferă siguranţă şi securitatea la care se aşteaptă în mod legitim o persoană având în vedere momentul punerii în circulaţie a produsului, precum şi prezentarea şi modul de utilizare previzibilă a acestuia.
Din această definiţie constatăm că răspunderea producătorului este una obiectivă, independenţa aşadar de atitudinea subiectivă a acestuia, faptul generator al răspunderii reprezentându-l lipsa de securitate, existenţa în sine a defectului care afectează produsul şi cauzeaza prejudicii consumatorului. Trebuie precizat că defectuozitatea, ca element constitutiv al acestui tip de răspundere, nu trebuie confundată cu defectul din cadrul mecanismului garanţiei contra viciilor ascunse. Viciul ascuns din această ultimă materie priveşte exclusiv imposibilitatea totală sau parţială a întrebuinţării produsului conform destinaţiei atribuite, în timp ce defectul din materia răspunderii pentru produsele defectuoase are în vedere securitatea generală a consumatorilor, neavând nicio relevanţă dacă produsul mai poate sau nu să fie întrebuinţat conform destinaţiei sale. Ceea ce contează în această materie este faptul că defectul aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor, fără a interesa bunul în materialitatea lui. Defectul reprezintă orice deficienţă a produsului, viciu de fabricaţie sau de concepţie ori simplul fapt că produsul nu oferă siguranţa la care persoană este indreptăţită să se aştepte.
Pentru angajarea răspunderii producătorilor, persoana prejudiciată trebuie să facă dovada a trei condiţii: prejudiciul, defectul produsului şi legătura. Vinovăţia producătorului nu este o condiţie a angajării acestei răspunderi întrucât este vorba de o răspundere obiectivă. Interesant de subliniat este faptul că potrivit legii pot fi acoperite şi daunele morale, nu doar prejudiciile materiale suferite de consumator.
Ce apărari poate folosi producătorul pentru a fi exonerat de răspundere? Potrivit art. 7 din Legea nr. 240/2004, răspunderea producătorului este înlăturată în următoarele situaţii: nu el este cel care a pus produsul în circulaţie; în funcţie de împrejurări, defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus în circulaţie sau a apărut ulterior punerii în circulaţie a produsului, din cauze neimputabile lui; produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice altă formă de distribuţie în scop economic al producătorului şi nu a fost fabricat sau distribuit în cadrul activităţii sale profesionale; defectul se datorează respectării unor condiţii obligatorii, impuse prin reglementările emise de autorităţile competente; nivelul cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice existent la momentul punerii în circulaţie a produsului nu i-a permis depistarea defectului în cauză; defectul se datorează ne-respectării de către consumator a instrucţiunilor de utilizare furnizate în documentele tehnice care însoţesc produsul, demonstrate în baza expertizei tehnice de specialitate.
Clauzele care limitează sau exonereaza de răspundere producătorii sunt lovite de nulitate absolută (art. 10 din Legea nr. 240/2004), regimul juridic al acestei răspunderi fiind reglementat de norme imperative de ordine publică de la care părţile nu pot deroga.