Reţele de comunicaţii electronice şi în Dâmboviţa

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, Comisia Europeană a aprobat pentru MSI un proiect de 57 de milioane de euro pentru a proiecta şi realiza reţele de distribuţie şi puncte de acces la servicii de comunicaţii electronice cu bandă largă în 783 de localităţi ale ţării. Patru zone din localităţile Pucioasa, Cojasca, Conţeşti şi Cornăţelu au fost declarate eligibile şi selectate pentru a face parte din proiectul european. Conducerea CJ a anunţat că s-au luat deja toate măsurile pentru obţinerea de urgenţă a tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru implementarea proiectului european; acum nu mai rămâne decât ca autorităţile locale să se achite şi ele de obligaţiile care le revin: „După aplicarea metodologiei de stabilire a localităţilor eligibile, în judeţul Dâmboviţa sunt selectate patru: satul Iazu din comuna Cojasca, satul Boteni din comuna Conţeşti, cartierul Pucioasa sat din oraşul Pucioasa şi satul Alunişu din comuna Cornăţelu. Am luat măsurile necesare pentru elaborarea cu celeritate a avizelor şi autorizaţiilor necesare realizării proiectului. Este vorba despre comunităţi mai sărace sau care sunt situate mai departe de reţelele clasice”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu. Respectivele primării trebuie să contribuie cu o suprafaţă de 8 metri pătraţi de teren pe care să se poată instala toate echipamentele de comunicaţie necesare. Edilii locali nu au nimic de obiectat şi deja au identificat suprafeţele de teren, iar dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite, proiectul va fi implementat până la sfârşitul anului şi cetăţenii celor patru localităţi selectate vor putea să aibă în sfârşit acces la reţelele de comunicaţie electronică, adică la telefonie, internet, televiziune prin cablu etc.
Obiectivele generale ale Proiectului RO-NET-DOC
Proiectul îşi propune să dezvolte o infrastructură de reţele electronice care să asigure capabilităţile tehnice necesare furnizării de servicii de bandă largă în zonele rurale din România, care nu sunt în prezent deservite şi pentru care nu există planuri de investiţii private în următorii 3 ani (zone albe).
Obiectivul general urmărit de autorităţile române este de a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă. Constituirea reţelelor backhaul în zone care nu sunt deservite în prezent va reduce costurile iniţiale de investiţii pentru operatorii comerciali şi îi va încuraja în extinderea acoperirii cu reţelele proprii a acestor zone rurale defavorizate comunicaţional creând facilităţi în oferirea de servicii la preţuri accesibile. În scopul de a reduce cheltuielile de investiţie iniţială, precum şi cheltuielile de operare ulterioare implementării, se propune ca autorităţile locale care deţin spaţii/sedii în zonele albe, să pună la dispoziţie spaţii de colocare şi distribuţie, beneficiind în schimbul acestor facilităţi de resurse de comunicare, destinate asigurării serviciilor de e-guvernare.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
• reducerea decalajului digital prin crearea unor condiţii tehnice favorabile pentru ca segmentele de populaţie defavorizate comu-nicaţional să aibă accces la serviciile electronice, indiferent de locul de reşedinţă.
• promovarea concurenţei în sectorul comunicaţiilor electronice în bandă largă. Pe măsură ce proiectul va dezvolta infrastructura în bandă largă va oferi condiţii disponibile pentru toţi operatorii care intenţionează să furnizeze servicii de către utilizatorii finali, rezultatele proiectului vor contribui direct la promovarea concurenţei şi dezvoltarea de noi oportunităţi de afaceri ;
• accelerarea proceselor de trecere la societatea informaţională în România. Proiectul va facilita interacţiunea dintre guvern şi cetăţeni/ companii, conducând la creşterea eficienţei administraţiei publice şi a accesibilităţii;
• contribuie la creşterea economică. Disponibilitatea de servicii de bandă largă va fi benefică dintr-o perspectivă economică mai largă, de exemplu, din cauza efectelor pozitive colaterale asupra economiilor locale (cum ar fi creşterea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă);
• creşterea coeziunii sociale. Disponibilitatea de servicii de bandă largă ar îmbunătăţi, de asemenea, accesul la un mijloc esenţial de servicii de comunicaţii pentru toţi actorii implicaţi în societate, îmbunătăţind astfel coeziunea socială şi regională.