SĂ CUNOAŞTEM REGULAMENTUL Articolul 20 – Cluburi cu mai multe echipe

1. Cluburile pot participa în campionatele de seniori numai cu o singură echipă la fiecare categorie competiţională.
2. În cazul cluburilor care participă cu mai multe echipe în categorii competiţionale diferite, echipele în cauză nu au dreptul să promoveze în categoria superioară în care participă o altă echipă a aceluiaşi club. Se ia în calcul situaţia existentă la terminarea campionatului în cursul căruia echipa respectivă a obţinut dreptul de promovare.
3.1. În situaţia în care una dintre echipele aceluiaşi club, participantă în competiţii conform art. 20.1 şi 20.2, se clasează pe un loc care îi dă dreptul să promoveze sau să participe la un baraj pentru promovare, acest drept revine echipei clasată pe locul următor, dacă aceasta nu se află într-o situaţie similară.
3.2. În cazul campionatelor de juniori A şi B organizate de FRF, la care participă mai mult de o echipă a aceluiaşi club, la turneele finale are drept de participare numai o singură echipă a clubului respectiv.
4. Cluburile care participă cu mai multe echipe în categorii com-petiţionale diferite sunt obligate să depună la forurile organizatoare până în ultima zi a fiecărei perioade de transfer, inclusiv (perioada de vară / de iarnă), lista nominală cuprinzând minim 15 jucători care au drept de joc numai la echipa din categoria superioară.
5. În lista celor 15 jucători trebuie să figureze numai jucători seniori, titulari sau rezerve în echipa de categorie superioară în minim 50% din jocurile oficiale, în caz contrar, echipa de categorie inferioară neavând drept de promovare.
6. Toţi ceilalţi jucători legitimaţi la clubul respectiv, inclusiv juniorii, au drept de joc la oricare dintre echipele clubului, fără nicio restricţie, cu respectarea celorlalte condiţii regulamentare. În cazul în care echipele aceluiaşi club participă la campionatele organizate de foruri diferite (FRF/LPF/AJF/AMFB), lista cu cei 15 jucători care au drept de joc numai la echipa de categorie superioară se va depune la fiecare for organizator, în caz contrar, echipa de categorie inferioară neavând drept de promovare.
7. La jocurile echipei de categorie inferioară, delegatul clubului este obligat să anexeze la raportul de arbitraj, o dată cu înscrierea jucătorilor şi oficialilor, lista cu cei 15 jucători care au drept de joc numai la echipa de categorie superioară, înregistrată la forul competent, pentru ca delegatul echipei adverse să o poată verifica şi, după caz, să poată formula eventuale contestaţii. În cazul în care contestaţia formulată pentru aceste motive este întemeiată, echipa vinovată va pierde jocul prin forfait.
8. În cazul în care lista cu cei 15 jucători nu este anexată la raportul de arbitraj, jocul nu va mai avea loc, echipa respectivă urmând să piardă jocul cu 3-0. Articolul 26 – Formularea contestaţiilor
1. Cluburile care apreciază că echipa adversă a încălcat unele prevederi regulamentare, indiferent de natura lor, au dreptul să-şi susţină cauza numai în baza unei contestaţii scrisă în raportul de arbitraj.
2. Sesizarea se face din oficiu de forul competent, nefiind necesară formularea unei contestaţii în cazul jucătorilor aflaţi în stare de suspendare pentru cumul de cartonaşe galbene sau ca urmare a unei decizii pronunţate de comisia competentă, precum şi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind folosirea jucătorilor extracomunitari, respectiv, pe cele privind obligativitatea înscrierii în raportul de arbitraj a numărului minim de jucători formaţi la nivel naţional. 3. Echipele au dreptul de a introduce contestaţii, astfel:
a) înainte de începerea jocului:
– dacă se contestă dreptul de joc al unuia sau al mai multor jucători din echipa adversă, înscrişi în raportul de arbitraj, arătându-se motivele în mod concret;
– dacă se contestă valabilitatea programării jocului pe terenul respectiv;
– dacă se contestă calificarea cadrului medical delegat sau lipsa autosanitarei;
– dacă se contestă neregulari-tatea terenului de joc (dimensiunile terenului şi ale porţilor, inexistenţa sau starea plaselor porţilor şi a steagurilor de colţ, a marcajului, etc.);
b) în pauză sau după terminarea jocului, înainte de restituirea carnetelor de legitimare de către arbitru:
– dacă se contestă dreptul de joc al jucătorilor de rezervă intraţi ulterior în joc;
– dacă se contestă identitatea unuia sau mai multor jucători înscrişi în raportul de arbitraj.
4. Contestaţiile se fac în scris în raportul de arbitraj şi se semnează de către delegatul sau căpitanul echipei în prezenţa delegatului sau căpitanului echipei adverse, care semnează de luare la cunoştinţă şi a arbitrului care este obligat să specifice momentul formulării contestaţiei (înainte, la pauză sau după terminarea jocului) şi să semneze.
5. În cazul în care delegaţii sau căpitanul echipei adverse refuză să semneze de luare la cunoştinţă, arbitrul va consemna acest lucru în raportul de arbitraj.
6. Arbitrii sunt obligaţi să pună raportul de arbitraj la dispoziţia delegaţilor sau căpitanului de echipă pentru formularea unei contestaţii, la solicitarea acestora, în oricare moment (înainte, la pauză sau la terminarea jocului) şi indiferent de motivul contestaţiei. Refuzul arbitrului de a pune la dispoziţie raportul de arbitraj se va sancţiona conform prevederilor regulamentare.
7. Jucătorii contestaţi pot fi înlocuiţi numai înainte de începerea jocului. În acest caz contestaţia rămâne fără obiect. Arbitrul va consemna acest lucru în raportul de arbitraj. În asemenea situaţii, numărul de jucători de rezervă se reduce în mod corespunzător.
8. Contestaţiile referitoare la identitatea jucătorilor şi la dreptul de joc se fac nominal. În ceea ce priveşte contestaţiile referitoare la dreptul de joc, delegaţii echipelor au obligaţia de a înscrie în raportul de arbitraj în mod explicit motivul pentru care este contestat jucătorul (transfer sau legitimare neregulamentară, lipsa vizei anuale, lipsa vizei medicale, substituire, etc.), în caz contrar urmând a fi respinse ca neregulamentare. 9. În cazul contestaţiilor care au drept obiect valabilitatea legitimării sau a transferului jucătorilor, Comisia de disciplină va trimite printr-o încheiere cauza spre soluţionare comisiei competente în această materie, urmând să pronunţe o hotărâre disciplinară pe baza soluţiei dată de CNSL a FRF/LPF, respectiv CSJ a AJF/AMFB.
Articolul 27 – Procedura soluţionării contestaţiilor
1. Contestaţiile formulate pot fi dovedite cu următoarele mijloace de probă: înscrisuri, martori, interogatorii, confruntări, expertize, înregistrări audio-video, fotografii.
2. Contestaţiile soluţionate de comisiile competente ale FRF/LPF/AJF şi dovedite neîntemeiate, se resping ca nefondate, iar cele făcute contrar prevederilor acestui regulament (tardive, netaxate, nesusţinute, nesemnate, etc.), se resping, de asemenea, ca neregulamentare.
3. Contestaţia trebuie să conţină pe scurt motivele şi cauzele care o determină, echipa contestatară putând să le prezinte ulterior pe larg, fie în scris în termen de 48 de ore de la disputarea jocului, fie oral, în faţa comisiilor competente. Lipsa consemnării în raportul de arbitraj a motivului pentru care se presupune că se face vinovată echipa adversă sau jucătorul acesteia, duce la respingerea contestaţiei.
4. În cazul în care se face contestaţie pentru substituire de jucători şi dacă jucătorul în cauză refuză să se prezinte în faţa arbitrului, să se legitimeze cu buletinul de identitate sau alt document (paşaport sau certificat de naştere, în cazul jucătorilor sub 14 ani), să semneze raportul de arbitraj, să prezinte carnetul de legitimare, să fie fotografiat împreună cu arbitrii, sau, dacă nu se prezintă pentru confruntare la prima şedinţă a comisiei competente de la disputarea jocului, jucătorul respectiv este considerat vinovat de substituire. În această situaţie, ca şi în cazul în care substituirea a fost dovedită cu prilejul judecării de către comisia competentă, echipa respectivă şi jucătorul vinovat vor fi sancţionaţi conform prevederilor regulamentare.
5. Taxele de contestaţie se depun la FRF, LPF sau la AJF/AMFB, după caz, în numerar, prin virament, cec, sau prin mandat poştal, în termen d de ore de la disputarea jocului.
6. Nedepunerea taxei de contestaţie atrage după sine respingerea ei ca netaxată şi omologarea jocului cu rezultatul de pe teren.
7. Cluburile care prin delegaţii lor introduc contestaţii nejustificate, de rea-credinţă, nemotivate sau neachitate, sunt obligate să suporte cheltuielile de deplasare ale tuturor persoanelor citate în faţa comisiei competente (delegaţi, jucători, arbitri, etc.). În asemenea cazuri, echipa contes-tatară va fi sancţionată cu avertisment, iar în caz de recidivă va fi obligată la plata unei penalităţi cu un cuantum reprezentând dublul taxei de contestaţie.
8. Fac excepţie de la sancţiunile arătate în alineatul precedent, echipele care, după terminarea jocului, în cel mult 10 minute, renunţă la contestaţie specificând acest lucru în raportul de arbitraj.
9. Taxele de contestaţie, indiferent de modul de soluţionare a cauzei, nu se restituie.
10. În cazul în care, în cursul soluţionării unei contestaţii, apare un conflict de competenţă între comisii aparţinând unor foruri diferite, conflictul de competenţă va fi soluţionat de Comisia de Recurs a FRF. Articolul 34 – Campionatele de juniori
1. Competenţa organizării campionatelor naţionale ale juniorilor A şi B revine FRF care stabileşte formula de organizare, sistemul de desfăşurare a acestora, categoriile de vârstă şi programarea jocurilor, stabilind componenţa seriilor pe baza criteriului geografic.
2. Anual, se elaborează regulamentul campionatelor şi programul jocurilor care se transmit AJF/AMFB şi cluburilor participante.
3.1. Pentru a avea drept de participare la campionatele divizionare de seniori, cluburile au următoarele obligaţii:
a) cluburile din Liga I şi a 2-a: să participe la campionatele de juniori A, B, C, D şi E (minim 5 echipe), în caz contrar, Comisia de disciplină a FRF/LPF urmând să constate că echipa de seniori nu mai îndeplineşte condiţiile de participare în competiţii şi să aplice sancţiuni disciplinare, respectiv, neprogramare în com-petiţii/ excludere;
b) cluburile din Liga a 3-a: să participe în campionatele de juniori C, D şi E (minim 2 echipe), în caz contrar echipa de seniori urmând a fi penalizată cu 9 puncte în campionatul Ligii a 3-a;
c) cluburile din Liga a 4-a: să participe cu cel puţin o echipă în campionatele de juniori.
3.2. Cluburile sunt obligate să participe cu echipele de juniori în campionatele organizate de AJFul competent teritorial, competenţă stabilită de localitatea în care acestea îşi au sediul social, cu respectarea prevederilor art. 1 alin. 7 şi ale art. 35 din prezentul regulament.
3.3. AJF/AMFB sunt obligate să comunice Serviciului competiţii juniori din cadrul FRF, în termen de maxim 30 de zile de la începerea competiţiilor, situaţia participării cluburilor din Liga I, a 2-a şi a 3-a în campionatele de juniori C, D şi E, organizate la nivel judeţean/municipal, în vederea aplicării măsurilor regulamentare.
4.1. Echipele care se clasează pe primul loc la sfârşitul campionatului vor primi titlul de campioană naţională de juniori A, A1, si B, respectiv, de câştigătoare a campionatului de juniori A -judeţean, C, D sau E. 4.2. Echipele de juniori A -judeţean, C, D şi E, câştigătoare ale campionatelor judeţene respective sunt obligate să participe la etapele superioare organizate de FRF în colaborare cu AJF/AMFB, în caz contrar urmând să fie sancţionate cu o penalitate sportivă de 4.000 -7.000 lei.
5. Jucătorii juniori suspendaţi pentru eliminare nu au drept de joc în nicio competiţie oficială de seniori sau juniori, până la executarea completă a sancţiunii. Se iau în calculul executării sancţiunii numai etapele din cadrul competiţiei (de seniori sau de juniori) în care jucătorul junior a săvârşit abaterea în urma căreia a fost sancţionat. Jucătorii juniori suspendaţi pentru eliminare, care devin seniori în următorul an competiţional, vor executa etapele de suspendare neefectuate în campionatul de seniori la care participă echipa clubului la care sunt legitimaţi. 6. AJF/AMFB pot organiza şi alte competiţii pentru copii şi juniori pe care le consideră utile în vederea dezvoltării activităţii fotbalistice din judeţul/municipiul respectiv.
7. Federaţia Română de Fotbal, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, poate organiza campionate şcolare de nivel judeţean şi naţional, pe categorii de vârstă şi sex, pe baza unui protocol de parteneriat, încheiat anual între cele două părţi.
8. Pentru a participa la jocurile oficiale din campionatele naţionale ale juniorilor A, A1, B, C, D şi E, jucătorii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să fie legitimaţi pentru echipa clubului respectiv cu drept de joc, potrivit prevederilor cuprinse în regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal;
b) să se încadreze în limitele de vârstă stabilite prin regulamentele competiţiilor, respectiv:
– juniori A: sub 19 ani;
– juniori A 1: sub 19 ani;
– juniori B: sub 17 ani;
– juniori C: sub 15 ani;
– juniori D: sub 13 ani;
– juniori E: sub 10 ani.
Se ia în calcul vârsta jucătorilor la începerea fiecărei ediţii a campionatelor.
c) să se prezinte la jocuri cu carnetul de legitimare şi cartea de identitate sau paşaportul, în original; pentru juniorii D şi E – cu carnetul de legitimare şi certificatul de naştere, în original, sau copie legalizată.
9. În cazul jucătorilor juniori care participă atât la competiţiile organizate de FRF, cât şi la cele organizate de LPF şi/sau AJF/AMFB, pentru exercitarea dreptului de joc al acestora este necesară, între altele, viza anuală acordată de forul competent să organizeze fiecare dintre competiţiile la care jucătorii juniori respectivi participă. În aceste cazuri, taxa de viză anuală se achită numai la FRF, iar LPF/AJF/AMFB vor acorda viza anuală, pentru jucătorii juniori respectivi, la cerere, pe baza vizei FRF, obţinută în prealabil. Pentru jucătorii juniori aflaţi într-o asemenea situaţie, LPF/AJF/AMFB vor ţine în evidenţă o fotocopie a fişelor personale ale acestora.