„ŞCOALA ALTFEL”, CU SĂGEATA ALBASTRĂ ŞI POLIŢIA TF

Pentru elevii din Dâmboviţa, dar şi din ţară, de luni a începe „Şcoala altfel”. Timp de o săptămână, în perioada 7 – 11 aprilie elevii participă la programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, care cuprinde activităţi extracurriculare şi extraşcolare. În săptămâna derulării programului, când se desfăşoară şi etapele naţionale la olimpiade, timp de cinci zile, copiii şi tinerii au posibilitatea să-şi dezvolte aptitudinile. Au obligaţia de a participa la activităţile pentru care s-au înscris, absenţele fiind înregistrate în catalog la rubrica „Purtare”. Poliţiştii din cadrul Serviciului de Transporturi Feroviare Dâmboviţa au găzduit elevi din cadrul şcolilor din municipiul Târgovişte, transformându-i în pasagerii trenului Săgeata Albastră. Elevii Şcolii Generale „Matei Basarab” şi ai Colegiului Naţional „Ienăchiţă Văcărescu”, din municipiul Târgovişte au călătorit cu Săgeata Albastră. Poliţiştii le-au prezentat sediul poliţiei transporturi şi le-au făcut celor mici şi un scurt istoric despre apariţia şi evoluţia poliţiei transporturi în România care este strâns legată atât de cea a celorlalte structuri ale poliţiei cât şi de dezvoltarea căilor de comunicaţie din ţara noastră, care au luat avânt în partea a doua a secolului XIX, ca de altfel în cea mai mare parte a Europei, simţindu-se nevoia unor legături comerciale sigure şi rapide între vestul continentului şi partea răsăriteană a acestuia şi mai departe, spre orient.
În Principatele Unite, prima cale ferată, ce făcea legătura între Bucureşti şi Giurgiu, a fost inaugurată în anul 1869, dar în Ardeal, aflat sub ocupaţia Austro-Ungară, exista deja o reţea de căi ferate relativ dezvoltată pentru acea vreme.
Cu trecerea timpului şi dezvoltarea economico-socială a ţării, reţeaua de căi ferate se măreşte continuu, de asemenea şi traficul de mărfuri şi călători pe fluviul Dunărea, în special după primul război mondial, iar odată cu mărirea numărului de călători şi a volumului de marfă transportată, apare şi nevoia de protecţie a acestora. Astfel în anul 1929 apare regulamentul pentru serviciul de poliţie la punctele de frontieră, în porturi şi gări, iar în anul 1936, la solicitarea Regiei Autonome a Căilor Ferate, se înfiinţează prima Legiune de jandarmi CFR, care a adus în afara veniturilor suplimentare încasate de aceasta şi o schimbare evidentă de ordine şi disciplină impusă călătorilor. În anul următor apare Legea 118 de exploatare şi de poliţie a Căilor Ferate Române, având un capitol aparte privind constatarea infracţiunilor, de către Poliţia căilor de comunicaţie în gări şi în porturi, iar în anul 1941, odată cu reorganizarea poliţiei şi jandarmeriei, apare Regulamentul asupra serviciului poliţienesc pe teritoriul rural, având capitol distinct – Poliţia Căilor Ferate – cu subcapitole precum Poliţia în staţiunile de cale ferată, Patrulele flotante pe trenurile de călători şi marfă, legiunea de jandarmi CFR fiind organizată în sectoare, secţii, posturi fixe, posturi mobile şi echipe flotante pentru trenuri. După al doilea război mondial infracţiunile comise pe trenurile de călători şi în special pe cele de marfă au crescut continuu, miliţia nou înfiinţată nereuşind să facă faţă acestora, apărând adevărate bande organizate de hoţi care devalizau vagoanele de marfă, în condiţiile în care după război, calea ferată era principala cale de comunicaţie a ţării, reţeaua de drumuri fiind aproape complet distrusă.
În anul 1981 apare Decretul 280 privind unele măsuri pentru prevenirea producerii de pagube în domeniul transporturilor feroviare, fiind înfiinţată la nivelul Inspectoratului General al Miliţiei, Brigada de miliţie transporturi cu structuri corespunzătoare la cele 8 regionale de cale ferată, care în timp a suferit diferite transformări, începând de la servicii, servicii independente, direcţii regionale şi apoi inspectorate de poliţie transporturi.
Începând cu anul 1990, activitatea de transport a mărfurilor şi călătorilor pe calea ferată înregistrează o diminuare, România traversând o perioadă de transformări economico-sociale deosebite, îndreptate spre economia de piaţă şi integrarea în structurile Uniunii Europene, poliţia transporturi trecând prin ample transformări, ca de altfel şi structura ministerului transporturilor, unde au apărut companii, societăţi naţionale şi societăţi comerciale de transport, care au fost sau sunt în curs de privatizare.
Prin ordinul MI 0543/01.07.2003, poliţia transporturi a fost restructurată, prin desfiinţarea celor 8 inspectorate regionale, subunităţile de poliţie rezultate intrând în structura inspectoratelor judeţene de poliţie, iar în cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi din IGpR, rămân 3 servicii, de poliţie transporturi feroviare, poliţie transporturi aero-navale, de poliţie transporturi pentru siguranţă publică şi protecţia călătorilor, precum şi un compartiment de analiză sinteză secretariat, având competenţă generală, potrivit legii, de a organiza şi coordona activitatea de asigurare a ordinii şi liniştii publice, de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, a avutului public şi privat, de prevenire şi descoperire a infracţiunilor, în sistemul transporturilor feroviare, navale şi aeriene.
În prezent, în afara structurii de la nivelul Direcţiei Poliţiei Transporturi, mai funcţionează ca structuri, în subordinea nemijlocită a IPJ-urilor şi respectiv a DGPMB, două secţii de poliţie transporturi, (Bucureşti şi Constanţa) iar în celelalte judeţe, servicii ori birouri de poliţie transporturi, cu un efectiv total de circa 1.800 cadre.
Acest efectiv acţionează prin mijloace specifice pe circa 11.380 km de cale ferată, 1.253 staţii căi ferate, 50 depouri de locomotive, 120 revizii de vagoane, 1.842 trenuri care circulă zilnic, o reţea compusă din 1690 km căi navigabile din care 1.075 km Dunărea internaţională, 91 km căi navigabile artificiale în care sunt integrate 35 de porturi, din care 3 maritime, inclusiv Portul Constanţa – al treilea ca mărime din Europa având în vedere suprafaţa acvatoriului şi porţiunea de uscat acoperită, precum şi o reţea de 17 aeroporturi, din care 8 deschise traficului internaţional de mărfuri şi călători, toate acestea făcând parte dintr-o infrastructură publică de transport ce ocupă locul IV în Europa dacă nu ţinem cont de ţările din fosta Uniune Sovietică.
De remarcat este faptul că de-a lungul evoluţiei sale, poliţia transporturi a fost o unitate specializată, într-un domeniu sectorial, fapt prevăzut de altfel şi în art. 4 din Legea 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
Procesul de redefinire a comunităţii europene, ce a urmat desfiinţării blocului comunist, dezintegrării Uniunii Sovietice şi extinderii instituţiilor euroatlantice cu noi membrii din Europa Centrală şi de Est a dus la apariţia necesităţii integrării cât mai rapide a ţării noastre în acest proces care să ţină cont de evoluţia coridoarelor europene de transport feroviar şi rutier, precum şi viitorul coridor fluvial marcat de legătura dintre Oceanul Atlantic şi Marea Neagră prin Rin şi Dunăre, ce vor traversa România, făcând imperios necesară asigurarea siguranţei acestora, lucru ce nu se poate realiza decât prin organizarea unei poliţii transporturi eficiente, care să asigure în bune condiţiuni căile şi mijloacele de transport.
În acest sens, în prezent, în cadrul strategiei de modernizare a Poliţiei Române, s-au făcut demersuri pentru reînfiinţarea structurilor regionale ale poliţiei transporturi, care şi-au dovedit eficienţa în timp şi sporirea competenţelor asupra tuturor domeniilor de activitate ale Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.