Sfântul Haralambie, patron al ciumei – tradiţii şi superstiţii

Mâine, credincioşii ortodocşi îl praznuiesc pe Sfântul Haralambie. Fiindca vindeca oamenii şi animalele fara plata, lumea l-a facut sfânt pe Haralambie, patron al ciumei.
Sf. Mucenic Haralambie a trait în sec al III-lea d.H. şi era vestit pentru puterea credinţei sale şi ardoarea cu care propovaduia sfintele învaţaturi creştine. A ajuns episcop al cetaţii Magnezia, din Asia Mica. Prins şi jupuit de viu pentru credinţa în Hristos, sfântul le-a spus prigonitorilor sai: „Va mulţumesc voua fraţilor ca, jupuind trupul meu cel vechi şi batrân, mi-aţi înnoit sufletul cu haina cea noua a suferinţei pentru Mântuitor şi pentru biserica sa”. Supus la chinuri groaznice, Haralambie şi-a dat sufletul în temniţa, primind astfel cununa muceniciei.
Sf. Haralambie este cel care are putere asupra ciumei, holerei şi a morţii. In icoane apare ţinând ciuma de lanţ. Se zice ca, în vremea când Dumnezeu împarţea pravila fiecarui sfânt, Haralambie a întârziat. Ca sa nu-l lase sa plece cu mâna goala, Dumnezeu i-a dat o caţea legata la gât cu un lanţ de aur. Sf. Haralambie ţinea Ciuma legata de lanţ şi îi dadea drumul numai când oamenii îşi pierdeau credinţa; atunci ciuma decima populaţia.
Pentru ca a fost pastor, Haralambie apara oamenii şi vitele de boli, dar şi de fiarele padurii. Tradiţia spune ca femeile trebuie sa faca un colacel, îl coc înainte de rasaritul soarelui, îl rup în patru bucaţi pe care le arunca în cele patru vânturi. Altele, goale puşca, fug în jurul casei de trei ori, pentru ca se crede ca astfel de casa lor nu se mai apropie necuratul.
Sfântul Haralambie a lasat cu limba de moarte ca unde se va gasi o bucaţica din trupul lui, locul acela sa fie în veci ferit de ciuma. Se mai spune ca este sfântul care ia sufletul omului când moare, de aceea, celui care lucreaza în aceasta zi se spune ca îi iese sufletul cu chinuri.
În aceasta zi se dau de pomana coliva, covrigi, lumânari. Pentru paza vieţii şi a gospodariei, se stropesc cu apa sfinţita gradinile şi vitele, iar boii nu se înjuga. Se face pomana pentru cei care n-au murit de moarte buna, se duce coliva la biserica sau grâu curat. Boabele sfinţite de preot se dau vara la pasari, ca sa nu le atinga boala. Oamenii duc colaci la biserica şi manânca din ei când sunt bolnavi. Cu coliva sfinţita se ung pomii pe tulpini, ca sa nu se usuce în timpul verii. Cine ţine aceasta sarbatoare are parte de cai buni şi sanatoşi, nu le şchiopateaza vitele şi nu le manânca lupii. Daca în ziua de Sf. Haralambie ploua, se spune ca va mai ploua înca 40 de zile.