Staţiunea turistică Peştera-Padina-Moroeni: vis sau realitate?

Atât autorităţile judeţene cât şi parlamentarii social-democraţi fac toate demersurile necesare la nivel central privind oportunitatea dezvoltării Staţiunii turistice Peştera-Padina-Moroeni. Zilele trecute, parlamentarul PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan a adus în atenţia ministrului Turismului necesitatea dezvoltării Staţiunii turistice Peştera-Padina-Moroeni. In ciuda faptului că toate studiile au indentificat zona Peştera ca fiind o zonă cu potenţial de zăpadă naturală din noiembrie până la începutul lunii mai, fapt care de altfel a determinat încadrarea ca primă prioritate în Programul naţional de dezvoltare a turismului montan Superschi în Carpaţi (Legea 526/2003), până acum nu a existat nicio finanţare guvernamentală: ” In inima Bucegilor, se află zona Peştera-Padina, parte a localităţii Moroeni, judeţul Dâmboviţa. Un ţinut de excepţie care cuprinde nu numai Vârful Omu, Babele şi Sfinxul, dar şi Peştera Ialomiţei, Lacul Bolboci şi Lacul Scopoasa, toate acestea, obiective de mare interes turistic.Sunt peste 100 de ani de când au fost construite primele cabane în zona noastră, Cabana Omu sau Bolboci fiind şi acum repere pentru turismul montan. Apropierea de Bucureşti a făcut ca în timp numărul celor care vizitează zona să fie din ce în ce mai mare. Primul proiect al Staţiunii turistice Peştera-Padina-Moroeni a fost realizat în anii 70 când a fost pusă în funcţiune instalaţia de transport pe cablu Buşteni-Babele-Peştera, instalaţie care deservea pe timpul iernii şi pârtia de ski Babele-Pestera.
Studiile realizate după anii 2000 au arătat că pentru o dezvoltare durabilă, staţiunea turistică se poate dezvolta în zona Peştera aflată la cea 1600m altitudine, cu o perspectivă de cea 1200 locuri de cazare în hoteluri, zona Padina, situată la 1500m altitudine, cu o proiecţie de cea 3500 locuri de cazare în hoteluri şi pensiuni şi zona Zănoaga-Bolboci la 1400m altitudine cu pensiuni şi locuri de campare în special pentru rulote. Numărul locurilor de muncă ce pot fi create depăşeşte 2000 de persoane.
Proiectul mai cuprinde pârtii de schi, printre care pârtia Babele-Peştera, cu plecare de la 2200m altitudine, lungimea de 3500m şi sosirea la 1600 m altitudine; Pârtia Cocora (2163m) -Peştera(1600m) cu lungimea de 2600m sau Pârtia Cocora(2163m)-Padina(1500m) cu lungimea de 4500m precum şi trasee de schi fond. De 14 ani, diferite guverne şi majorităţi parlamentare au modificat această lege şi au adăugat alte şi alte zone la finanţare, fapt care a dus la apariţia unor pârtii de ski acolo unde nu există suficientă zăpadă sau sunt situate la atitudini de sub 1000m!!!”, i-a transmis deputatul PSD,Corneliu Ştefan, ministrului Turismului.
Pentru accesul turiştilor în zona Pestera-Padina, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a efectuat investiţii importante în modernizarea drumurilor judeţene DJ 713 si DJ714. De asemenea, în vara anului 2013 în colaborare cu Consiliile Judeţene Prahova şi Braşov, a fost relansată ideea drumului Transcarpatica. Acesta înseamnă o legătură rutieră între DN71 şi DN73 din Sinaia la Bran prin Padina-Peştera: „Drumul este important atât pentru zona turistică Bran, Cheile Grădiştei, Moeciu de Sus pentru că ar facilita accesul la zona montană Bucegi cu pârtiile existente din Sinaia şi viitoarele pârtii din Peştera dar şi pentru un acces mai rapid de la Bucureşti la Bran (se scurtează drumul cu cea HOkm). Transcarpatica va însemna un circuit turistic excepţional prin includerea zonelor Rucăr, Bran, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Peştera-Padina din Platoul Bucegi. Asta înseamnă o legătură directă între Scropoasa, Bolboci, Cheile Zănoagei, Peştera lalomiţei cu localităţile Pietroşiţa(staţie CFR), Moroeni(DB), Sinaia(PH), Moeciu(BV). Cu uşurinţă se poate ajunge la Cetatea Râşnov, Castelul Bran, sau Podu Dâmbovicioarei la Rucăr, Dragoslavele, Nămăeşti, Brusturet sau la Peştera Dâmbovicioara. Pentru ca Staţiunea turistică Peştera-Padina-Moroeni să treacă graniţa de la vis la realitate, are nevoie de sprijinul Dumneavoastră, al Ministerului Turismului, al Guvernului României!
Am expus pe scurt situaţia actuală dar sunt convins că în studiile ministerului se află date complete privind oportunitatea dezvoltării acestei zone. Nu este vorba de un proiect politic, urmare a unei decizii politice de conjunctură, este vorba de un proiect viabil, identificat ca fiind unul sustenabil prin studiile realizate de specialiştii în turism.Am rugămintea să reanalizaţi priorităţile din legea Superschi în Carpaţi şi eu cred că poate numai dintr-o simplă eroare zona Peştera-Padina a fost „sărită” de la finanţare până acum. De asemenea, vă rog să identificaţi o soluţie de finanţare a proiectului Transcarpatica, un drum atât turistic cât mai ales strategic, un drum de interes naţional. Realizarea acestuia, cu siguranţă depăşeşte posibilităţile de finanţare locale.”, mai transmite deputatul Corneliu Ştefan, ministrului Turismului.
Redeschisă publicului vizitator în luna iulie 2015, după un amplu proces de reabilitare şi modernizare, Peştera lalomiţei din masivul dâmboviţean Bucegi, a devenit cel mai vizitat obiectiv din judeţul Dâmboviţa
Potrivit informaţiilor oferite de către directorul C.N.M.Curtea Domnească Târgovişte, Ovidiu Cârstina, 88.622 de vizitatori au trecut pragul peşterii în anul 2015, cu încasări de 646.375 de lei. În anul 2016 s-au înregistrat 138494 de vizitatori. De asemenea, în primele două luni ale acestui an, alţi 6731de vizitatori, au vizitat Peştera lalomiţei.