Ucraina, la un pas de dezmembrare

Situaţia, în estul Ucrainei, este tot mai gravă. Evenimentele din Crimeea, care s-au terminat cu desprinderea de Ucraina şi proclamarea unei republici independente, au declanşat o serie de mişcări separatiste a căror principală forţă de acţiune este populaţia ruso-fonă ce recunoaşte autoritatea Moscovei, respingând tendinţa Kievului de a intra sub sfera de influenţă a Occidentului şi, implicit, a Statelor Unite.
Oleksandru Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei, a cerut, luni 14 aprilie, intervenţia căştilor albastre ONU în estul Ucrainei, unde populaţia prorusă, refuzând să recunoască autoritatea Kievului, a ocupat aproape douăsprezece primării şi comisariate de poliţie. Conform relatărilor mass media occidentale, Turcinov a discutat la telefon cu secretarul general ONU, Ban Ki-moon, sugerându-i să declanşeze, împreună cu forţele de securitate ucraineene, operaţiuni antiteroriste. Problema este că prezenţa căştilor albastre, în Ucraina, trebuie autorizată de Cosiliul de Securitate ONU, în cadrul căruia Rusia dispune de dreptul de veto, ceea ce va face imposibilă deplasarea forţelor ONU în estul ucraineean.
Valul separatismului
Incidentul cel mai recent a avut loc în oraşul Gorlivka, unde aproape o sută de separatişti din cei trei sute de locuitori cât are respectiva localitate, a atacat sediul poliţiei locale. Cu o zi înainte, sâmbătă, la Sloviansk, pe clădirea poliţiei a fost înălţat drapelul rusesc, iar unul dintre şefii separatiştilor, Viaceslav Ponomarev, a cerut public protecţia Moscovei. în paralel, autorităţile ucraineene au anunţat declanşarea propriilor acţiuni antiteroriste declanşate împotriva separatiştilor, dar jurnaliştii aflaţi la faţa locului nu au consemnat niciun fel de lupte reale. Ultimatumul lansat sâmbăta trecută de Kiev a rămas literă moartă. Tot sâmbătă, ruşii au cerut să aibă loc o reuniune de urgenţă la ONU. Cererea le-a fost satisfăcută, dar reuniunea sa transformat într-o adevărată ceartă, occidentalii reproşând Moscovei că este la originea declanşării mişcărilor separatste din Ucraina. Reprezentantul Germaniei a ridicat cel mai mult tonul vocii, declarând că grupurile active înarmate din estul Ucrainei primesc sprijinul Rusiei.
Thomas Shannon, cosilierul secretarului de Stat american, a declarat că este evident că-n spatele evenimentelor separatist se află Rusia, adăugând că nu este exclusă trimiterea de asistenţă militară forţelor ucraineene de menţinere a ordinii. în cadrul discuţiei telefonice de luni cu Barack Obama, preşedintele rus Vladimir Putin a calificat acuzaţiile ce-i sunt aduse ca fiind speculaţii bazate pe informaţii false. Tot luni, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a afirmat că Vladimir Putin a primit numeroase cereri, trimise din regiunile estice ale Ucrainei, prin care i se solicită sprijinul sau intervenţia. De asemenea, Kremlinul a denunţat vizita lui John Brennan, director CIA, la Kiev. Imediat Casa Albă a minimalizat evenimentul, spunând că este o vizită normală, de rutină. Pe de altă parte, preşedintele Franţei, François Hollande a discutat luni cu prim ministrul Angliei, David Cameron şi preşedintele american Barack Obama, declarând că este îngrijorat de evenimentele violente ce au loc în Ucraina. De asemenea, cei trei au discutat ce fel de sancţiuni comerciale şi financiare vor aplica Rusiei, stabilind ca pe data de 17 aprilie, la Geneva să aibă loc o întâlnire la care vor partcipa reprezentanţii Ucrainei, Rusiei, Statelor Unite şi Uniunii Europeane, pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei.
în ceea ce-i priveşte, separatiştii cer organizarea unui scrutin, în data de 11 mai, pentru a se stabili dacă se vor alipi Rusiei sau vor dori federalizarea Ucrainei, lucru care nu prea este dorit de Kiev ce se teme de posibilitatea ca Ucraina să fie în acest fel dezmembrată. în schimb, Moscova este de părere că regiunile din estul Ucrainei ar trebui consultate în ceea ce priveşte elaborarea unei noi Constituţii, neagreând varianta referendumului.