Visurile de cucerire teritorială ale Rusiei

Marţi Alexei Ciali, primarul oraşului Sevastopol, o personă cu puternice orientări pro-ruseşti a desfiinţat miliţia din Crimeea pe motiv că Revoluţia s-a terminat, iar această formaţiune considerată paramilitară nu-şi mai are rostul deoarece Crimeea face parte din Rusia. Totuşi înaintea desfiinţării oficiale, miliţia pro-rusă din Crimeea, în mod simbolic a ocupat ultima navă ucraineană ce se găsera la Sevastopol. Tot în aceeaşi zi, ministrul Apărării ucrainene, Igor Teniuc a demisionat.
Ruşii nu pierd vremea
În aceeaşi zi, deoarece ruşii nu sunt obişnuiţi să piardă vremea, cele câteva sute de soldaţi ai Moscovei ce ocupau Transnistria au executat o serie de exerciţii anti-teror şi au simulat manevre de apărare ale bazei militare. Transnistria are 500 de mii de locuitori. Cu toţii sunt ruşi exceptând vreo câteva zeci care sunt vorbitori de limbă română dar sunt consideraţi cantitate neglijabilă de către ruşi, aceştia fiind hotărâţi în caz de conflict, să-i extermine fizic, ceea ce este uşor de realizat ţinând cont de dotarea armată din zonă. Transnistria este o zonă de pe teritoriul Republicii Moldova, care în 1990, cu un an înainte de desfiinţarea Uniunii Sovietice, s-a desprins de teritoriul românesc făcând secesiune.
Prin prisma evenimentelor din Ucraina, mai precis pierderea Crimeei şi integrarea ei teritoriului rusesc, generalul Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a declarat public, destul de îngrijorat că, conform părerii sale, Transnistria este următorul teritoriu vizat de Putin, după Crimeea.
Oarecum linişte
Deocamdată situaţia la nivel de continent european este destul de echilibrat. Cu toate acestea armata rusească a concentrat importante efective la frontierea orientală cu Ucraina, iar după modul cum a deplasat trupele se pare că are într-adevăr de gând să ocupe Transnistria şi să o anexeze definitiv Rusiei. Cel puţin aceasta este părerea pe care a exprimat-o fără reţinere comandantul forţelor NATO din Europa. Breedlove a mai remarcat, printre altele, că în urma anexării Crimeei, Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca un partener al Uniunii Europene. Totuşi rămâne valabil un mare semn de întrebare: cum va proceda Kremlinul în cazul Transnistriei deoarece pentru a pune efectiv mâna pe ea trebuie să traverseze sudul Ucrainei şi în paralel să înainteze de-a lungul coastei Mării Negre. Deocamdată nici Americanii, nici Europenii occidentali nu cunosc adevăratele intenţii ale Rusiei. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, văzând cam ce intenţii ar avea Rusia a cerut Uniunii Europene să grăbească semnarea acordului de asociere. Planul este destul de simplu: în caz de anexare a a teritoriului transnistrian celui rusesc, prin acest acord, Timofti speră să salveze teritoriul republicii moldoveneşti de o eventuală invazie a trupelor ruseşti.
Se pare că nu este de glumit cu Putin. Se pare că Occidentalii şi Americanii nu stau chiar pe roze în ceea ce priveşte intenţiile Kremlinului. Barack Obama a sosit la Bruxelles, a doua etapă a călătoriei sale de aproape o săptămână în Europa şi în Arabia Saudită, ultimul stat fiind una din marile probleme spinoase ce pun grav în pericol influenţa Washingtonului în Peninsula Arabă. Oficial, Obama a venit la Bruxelles să discute despre problema securităţii nucleare deoarece 12 state care posedă bomba nucleară şi cele aproape 20 de fabrici de îmbunătăţire a uraniului sunt pentru Washington o problemă destul de gravă, mai ales că cele aproape 20 de fabrici de îmbunătăţirea a uraniului şi a plu-toniului nu sunt în totalitate sub controlul occidental şi american. O parte dintre ele sunt sub control islamist ceea ce reprezintă pentru europeni şi nord americani un potenţial pericol.
Cu un pas înaintea Occidentului
După ce a adus un omagiu soldaţilor americani care au murit în primul Război Mondial, la cimitirul Flanders Field, din Waregem, Obama s-a întâlnit cu primul ministru al Belgiei, Elio Di Rupo şi cu regele belgienilor, Philippe. După ce au făcut un schimb de impresii mai mult sau mai puţin adus la cunoştinţa presei, Obama s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Oficial s-a recunoscut că Rusia, în problema Ucrainei, a reuşit să fie cu un pas înaintea Occidentului. Pe de altă parte, se pare că problema nu va fi uşor de rezolvat în ceea ce priveşte Crimeea deoarece principalul oraş, Sevastopol, din raţiuni istorice le aparţie ruşilor deoarece a fost construit de ei. Pe de altă parte, logic gândind, ruşii nu au chef să le ofere pe tavă occidentalilor cea mai puternică bază militară maritimă din nord-estul Mării Negre, bază care este tot opera lor. Ruşii nu doresc ca Ucraina să fie pretextul diplomatic ce la va permite direct occidentalilor şi indirect americanilor să pună mâna pe o puternică bază militară în care nu au investit niciun ban. Oficial Obama a rostit un discurs în care a vorbit despre proiectul european de colaborare dintre Statele Unite şi Europa de Vest, nepornunţând niciun cuvinţel despre Uniunea Europeană, de unde reiese că pentru Washintogn importantă rămâne tot Eruopa de Vest, Europa de Răsărit fiind practic de umplutură, sau mai concret având doar statu de piaţă unde occidentalii şi americanii să-şi vândă produsele. Ceea ce este mai rău, chiar dacă nu este declarat oficial, din punct de vedere militar, Europa de Est are statut de zonă tampon între Occident şi Rusia care îi sperie şi acum teribil de mult pe vestici, în mod direct şi pe americani indirect.
Consecinţa economică de tip Crimeea
Crimeea are efect şi în plan economic. Până la anexarea ei de către Rusia, americanii aveau de gând să aprobe modificarea statutului Fondului Monetar Internaţional. Anexarea Crimeei a determinat Washintognul să schimbe total intenţiile deoarece prin reforma FMI care ar fi trebuit să fie aplicată de anul acesta s-ar fi dat, din punct de vedere financiar o pondere destul de însemnată Rusiei în cadrul FMI, ori acest lucru nu mai poate fi acceptat din clipa în care Moscova, folosind motive de ordin istoric şi ertnic, şi-a anexat Crimeea.
Frica de Rusia
După cum se vede chiar şi sub aspect economic Ucraina prin ceea ce s-a întâmplat recent a provocat modificări destul de importante. Sub pretextul manevrelor şi demonstraţiilor militare Occidentul are de gând să maseze efective militare la graniţa răsăriteamă a UE cu Rusia deşi Polonia nu prea este de acord, nici atatele baltice, aceştia din urmă declarând oficial că Rusia nu reprezintă un pericol, neavând, după părerea lor, suficeientă forţă economică pentru a susţine şi suporta un nou război mondial. Deocamdată Washintognul au propus senatului american să voteze în regim de urgenţă o lege ce va permite Statelor Unite să acorde Ucrainei un miliard de dolari pentru refacerea infrastructurilor militare şi civile.